Cercetarii si Tineretului (MEdCT) privind infiintarea unei comisii interministeriale. Aceasta ar urma sa analizeze posibilitatea demararii proiectului "Universitatea Viitorului". MEdCT mentioneaza ca respectivele campusuri s-ar construi pe terenuri care apartin statului, iar imobilele si terenurile pe care functioneaza acum universitatile vor ramane in proprietatea acestora, pentru folosinta mediului academic.
Teoretic, asa se spune acum, dar nu se stie cum si care vor fi conditiile reale de punere in practica. Apoi, este destul de greu ca in proprietatea statului sa fie cele 600 de hectare de teren care ar fi necesare pentru oraselul universitar din vecinatatea Capitalei. Unitatile militare dezafectate – o varianta luata in calcul de guvernanti – nu au chiar asa o mare suprafata, plus ca exista si o multime de actiuni de revendicare a terenurilor de catre fostii proprietari. Din aceste motive, unele voci au avansat ideea unui posibil "tun" imobiliar, dupa modelul diverselor institute de cercetare si societati comerciale. Pe de alta parte, investitia nu este deloc de neglijat, avand in vedere ca pentru construirea campusului din apropierea Bucurestiului ar fi nevoie de aproape doua miliarde euro.

Buget
In acceptiunea MEdCT, investitiile ar fi suportate din bugetul sau. Trebuie sa reamintim faptul ca, in 2006, cand educatia a beneficiat de cel mai mare buget de dupa 1989, un miliard de euro fiind alocat exclusiv pentru investitii, dotari etc., a fost nevoie de cateva saptamani de greva ale sindicatelor si nenumarate intalniri la Guvern. Doar la presiunea sindicalistilor, guvernantii s-au vazut nevoiti sa bage mana mai adanc in buget.
Nu trebuie uitat ca din bugetul MEdCT in prezent nu sunt fonduri suficiente pentru reabilitarea caminelor studentesti si uneori abia se poate realiza o banala igienizare, absolut obligatorie inaintea inceperii fiecarui an universitar. Nu in ultimul rand, construirea de noi imobile pentru universitati si pastrarea celor vechi tot in administrarea acestora ar conduce, categoric, la cresterea costurilor de intretinere, deci vor avea nevoie de fonduri tot mai mari. Ce sa mai vorbim de faptul ca in fiecare an, in toamna, inaintea inceperii anului scolar, sute de unitati de invatamant preuniversitar nu obtin autorizatie sanitara de functionare pentru ca se confrunta cu lipsa celor mai banale utilitati – apa curenta, toalete igienice etc. –, in unele catune lipsind inclusiv energia electrica?
Adica nu exista fonduri suficiente pentru minimul necesar si, brusc, bugetul MEdCT are fonduri si pentru orasele universitare?

MODEL ESUAT - Platforma Magurele
Un model de care guvernantii ar trebui sa tina seama foarte bine, inainte de a porni la drum, este Platforma Magurele, situata la 10 km de Bucuresti. Inainte de 1989, aici functionau Facultatea de Fizica, Liceul de Matematica-Fizica nr. 4, plus mai multe institute de cercetare. In prezent, institutele de cercetare si-au diminuat foarte mult activitatea, liceul respectiv nu mai exista (a fost mutat de multi ani in sectorul 5 al Capitalei), iar Facultatea de Fizica functioneaza la avarie, numarul studentilor fiind tot mai mic.

Zece ani pentru o biblioteca
Pentru prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii Politehnica Bucuresti, proiectul "Universitatea Viitorului" are destule necunoscute, avand in vedere ca doar pentru construirea unei biblioteci in incinta campusului universitar din Regie au fost necesari zece ani:
"In primul rand, eu vreau sa vad ce se vrea cu acest proiect. Este doar o poveste electorala sau are in spate o sustinere financiara serioasa? Trebuie sa se spuna foarte clar ce va fi cu acest orasel universitar. Tot ce inseamna universitate in Bucuresti merge in acest orasel sau doar unele? Personal, am vazut foarte clar ce inseamna constructiile la noi in functie de fondurile alocate. La noi, la Politehnica, a fost nevoie de zece ani sa facem o biblioteca. Daca mai punem si cat a durat proiectarea, atunci ajungem la 13 ani, din 1995 pana in 2008. Eu cred ca cea mai buna solutie este ca o echipa de specialisti sa gandeasca acest orasel si, daca va fi oportun, peste 10 sau 20 de ani. Poate ca atunci universitatea va insemna altceva si va ajunge prin intermediul internetului la fiecare in casa, cum exista deja modele in afara. Nu este rau un orasel universitar, dar totul trebuie foarte bine gandit. In Franta am vazut un asemenea orasel, dar pentru legatura cu orasul langa care era amplasat existau trenulete speciale pentru studenti. Personal, cred ca mai bine terminam ce am inceput in universitatile existente".

O treaba utopica
"Acest proiect mie mi se pare o treaba utopica. Eu am experienta Magurele, fiind cadru universitar la Facultatea de Fizica. Noi nu mai avem studenti, in primul rand, din cauza faptului ca facultatea este in afara Bucurestiului si multi tineri aleg sa mearga la alte facultati. Revenind, oraselele universitare sunt, poate, la moda in Vest, dar acolo ei aveau deja infrastructura construita. Cred ca inainte de a fi anuntat ca au in vedere un asemenea proiect ar fi trebuit ca reprezentantii MEdCT sa aiba intai o discutie cu noi, sindicatele si rectorii. Miercuri avem o intalnire la MEdCT pentru a ni se prezenta proiectul. In alta ordine de idei, ma intreb daca a facut cineva studii serioase privind demografia. Are cineva siguranta ca peste 10 sau 20 de ani vor mai fi in Bucuresti tot 160.000 de studenti cum sunt in prezent ? si acum, dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, sunt tineri care merg la studii in strainatate. S-ar putea sa ajungem sa construim un orasel care peste ani va fi prea mare pentru cati studenti vom avea", este de parere conf. univ. Razvan Bobulescu, cadru universitar la Facultatea de Fizica de pe Platforma Magurele si liderul Federatiei "Alma Mater".