Newsletter
Arhiva iul. 2008
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
| 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
| 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
| 29 | 30 | 31 |
Horoscop
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Program TV
DEX Online
COMUNICAT DE PRESA - (13 iulie 2008) REF: Participarea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, la Sommet-ului de la Paris pentru Mediterana Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a participat duminica, 13 iulie a.c., la lucrarile Sommet-ului de la Paris pPresedentie - Vineri, 25 Iulie 2008
Va prezentam integral textul declaratiei de presa sustinuta de seful statului la incheierea Sommet-ului: As spune ca Procesul Barcelona, numele intreg al evenimentului, si vi-l spun ca sa nu fie confuzii, este Procesul Barcelona, uniunea pentru Mediterana". Voi folosi in continuare ori Procesul Barcelona" ori uniunea pentru Mediterana" insemnand acelasi lucru. De fapt, este o noua dezvoltare a Procesului Barcelona, uniunea pentru Mediterana, si este o initativa a presedintelui Sarkozy care a fost adoptata la Consiliul European, din decembrie anul trecut. De ce ne intereseaza in mod deosebit Procesul Barcelona, definit ca interes in cel mai larg sens? Romania este o tara aflata in sud-estul Europei si as spune ca este la confluenta dintre vecinatatea sudica si vecinatatea estica a Uniunii, o tara egal interesata de ce se intampla in Mediterana ca si de ceea ce se intampla in Marea Neagra. Din acest punct de vedere, noi sustinem fara rezerve uniunea pentru Mediterana si noile ei dezvoltari. De asemenea, punctul de vedere exprimat a fost nu numai de sustinere, ci si legat de faptul ca abordarea intre parteneri, Uniunea Europeana si tarile mediteranene, trebuie sa fie o abordare de pe picior de egalitate. Probabil acesta a fost un element care a facut din Procesul Barcelona, un proces care a avut succese, dar si suficiente esecuri. De asemenea, in ceea ce ne priveste, abordam Procesul Barcelona, uniunea pentru Mediterana de pe pozitia responsabilitatii comune a statelor pentru ceea ce se intampla in Mediterana, responsabilitate comuna si egala. Am mai precizat in interventia mea ca avem sansa de a intra intr-o alta etapa a cooperarii, o etapa de tip pragmatic, in care, cel putin in faza initiala, comparativ cu Procesul Barcelona trebuie sa prevaleze pragmatismul si abordarea economica, avand imporanta sa si partea politica a Procesului Barcelona, uniunea pentru Mediterana, dar trebuie inversate putin prioritatile, de la o abordare profund politica a Procesului Barcelona trebuie trecut pe prioritati economice care sa netezeasca, atunci cand e nevoie, si solutiile politice. De asemenea, in initiativa mea am incurajat o legatura intre dimensiunea estica si dimensiunea sudica a politicii Uniunii Europene, vorbind chiar despre legatura intre Marea Neagra si Marea Mediterana. Pana la urma, Marea Neagra este o mare care face parte din Bazinul mediteranean. Deci lucrurile trebuie privite la nivelul Uniunii Europene intr-un ansamblu, atat un ansamblu al riscurilor, cat si un ansamblu al sanselor. Am considerat, in interventia mea, ca domeniile de interes pe care le putem avea sunt urmatoarele: cooperarea economica si dezvoltare durabila, protectia mediului, energia, siguranta transporturilor, urgentele civile, programe regionale de educatie, migratia, dialogul intercultural. Sunt elemente pe care se poate fonda si se poate construi foarte bine acest proces Barcelona, uniunea pentru Mediterana, cu atat mai mult cu cat ele evita o politizare excesiva. Iar, ultimul domeniu, dialogul intercultural se refera atat la culturile statelor din Bazinul mediteranean, dar si la dialogul interconfensional, care trebuie sa aiba dimensiunea lui si trebuie stimulat de stat. In interventia mea am detectat trei mari zone de cooperare, dintre acestea, primul a fost energia, fie ca discutam despre noi surse si variante de aprovizionare cu energie a Europei, fie ca discutam despre solutii de economisire a energiei sau daca discutam despre energii alternative celor care provin din hidrocarburi, gaze. Este un domeniu, trei domenii am identificat in interventia mea. Al doilea este legat de resursele de apa, si poate pare putin surprinzator in ceea ce ma priveste, dar privind la tarile din Mediterana de sud si din estul Mediteranei, de la Turcia, Siria si venind spre Coasta Nordica a Africii, Maroc, Algeria, constatam ca aici avem in momentul de fata o populatie care depaseste 240 de milioane de locuitori, cu persepctiva ca pana in 2030 aceasta populatie sa ajunga la 390 de milioane de locuitori, daca se ia evolutia natalitatii, aceasta este perspectiva populatiei din tarile din Mediterana de est si de sud. Este clar ca aceasta populatie va exercita o presiune extraordinara pe resursele interne si in mod deosebit pe apa. In aceasta regiune au fost conflicte militare din cauza lipsei de apa, 70 la suta din resursa de apa a regiunii este epuizata, 30 la suta din resursa de apa este disponibila pentru perspectiva in conditiile in care in urmatorii 20 de ani, populatia creste de la 230-240 de milioane la 390 de milioane. Deci, in acest proiectul Barcelona, uniunea pentru Mediterana, apa trebuie sa se constituie intr-o prioritate, fie ca discutam despre tehnologii care sa fie transferate, de solutii ca aceasta populatie aproape in crestere aproape exploziva, sa aiba asigurata apa. Sigur, aici putem intra in toata logica acestei abordari daca ne gandim ca va fi o populatie care va exercita o presiune uriasa pe statele Uniunii Europene in lipsa unor solutii. De aceea, am considerat problema apei ca fiind una din cele trei zone pe care Romania le sustine ca fiind de maxima prioritate, dar si plecand de la realitatea ca Romania are capacitatea sa ofere echipamente de foraj si are experienta din acest punct de vedere in foarte multe din statele din sudul Mediteranei. Si, in sfarsit, a treia prioritate pe care noi am sustinut-o, este legata de asa numitele autostrazi maritime, cu continuitate terestra, de genul organizarii traficului in Marea Mediterana asa cum este organizata in Marea Nordului si in Marea Baltica, pe culoare de navigatie pentru a creste nivelul de securitate al transportului. In raport cu interventia noastra va pot spune ca, la momentul la care am iesit din sala, sase mari proiecte comune ale Uniunii pentru Mediterana sunt adoptate la aceasta ora si este vorba de reducerea poluarii in Mediterana, care are ca orizont de timp anul 2020 si vizeaza atat reducerea poluarii marine, cat si reducerea poluarii pe Coastele Mediterane. Un al doilea proiect care a fost deja adoptat este legat de autostrazile maritime si terestre, pentru a facilita securitatea traficului si posibilitatea derularii eficiente a schimburilor comerciale.Un al treilea proiect este legat de protectia civila si, ca sa intelegeti foarte bine de ce este important, numai daca ne gandim la Grecia, incendiile pe care le are aproape anual si pierde sute, mii de hectare de padure, atat cat este ea in Grecia. Deci, trebuie organizat un sistem de protectie civila la nivelul Mediteranei. Un alt proiect, al patrulea, este proiectul pentru energie alternativa si se refera la crearea unui sistem de energii solare, avand in vedere ca Mediterana are conditiile naturale pentru a genera energie solara, energie electrica provenita din energie solara. In sfarsit, un al cincilea proiect este legat de Universitatea Euro-Mediteraneana, ca o contributie de mare importanta pentru pregatirea statelor din sudul Mediteranei si din estul Mediteranei. Si, al saselea proiect adoptat este legat de initiativa Mediteranei pentru dezvoltarea de afaceri, pentru stimularea crearii de intreprinderi mici si mijlocii in mod deosebit in statele est si sud Mediteraneene. Succesul acestor proiecte depinde foarte mult de finantare. Uniunea Europeana nu va face o finantare integrala a acestor proiecte, ci baza realizarii proiectelor este parteneriatul public- privat. O parte din resurse vor fi puse la dispozitie de Uniunea Europeana, dar alta parte, sau mare parte, trebuie sa provina din sectorul privat. Avantajul urias este ca, daca ne referim la cele sase mari proiecte, este evident ca aici intra si intreprinderile mici si mijlocii care trebuie distribuite in statele mai putin dezvoltate din sudul Mediteranei sau din estul Mediteranei, cu sustinere de la Uniunea Europeana, dar si din credite pe care le angajeaza firmele. Marele avantaj este ca aceste proiecte se deruleaza sub egida Uniunii Europene si a Uniunii pentru Mediterana, deci sunt garantati agentii economici si aici vizez, gandul meu este la companiile romanesti care au garantia ca orice proiect angajeaza, este sub egida Uniunii Europene si nu isi vor pierde banii. Este, cred eu, o continuitate extraordinara pentru firmele romanesti sa revina in tari ca Libia, Maroc, Algeria, Siria, Turcia - nu se pune o problema de revenire, isi pot dezvolta afaceri si pot sa participe la procese economice fara niciun fel probleme, nu mai vorbim de Egipt. O lista intreaga de state unde agentii economici romani pot reveni, de data aceasta sub umbrela Uniunii Europene, ceea ce ar trebui sa fie un catalizator extraordinar pentru firmele romanesti, care au traditie in cooperari cu statele din Nordul Africii si din estul Mediteranei. Le-as repeta pentru ca ne suna cunoscut si cred ca daca mesajul dumneavoastra va fi suficient de clar, vor intelege ca acum, agentii economici romani au garantia Uniunii Europene, pentru a-si dezvolta afaceri sau pentru a reveni in tari ca Egip, in Libia, in Algeria, in Maroc, in Iordania si in multe alte state mediteraneene. Deci este o oportunitate extraordinara pentru companiile romanesti. Mi-as dori mult sa o valorifice. As incheia spunand ca, dincolo de cele ce v-am prezentat a fi fost sustinut in interventia mea si dincolo de interventia mea, v-am prezentat cele sase proiecte adoptate deja de Sommet. La sfarsitul interventiei mele, avand in vedere experientele trecute ale Procesului Barcelona, am precizat foarte clar ca toate cele sustinute de mine, dar si de alti sefi de stat si de guvern care au vorbit inaintea mea, reprezentand state membre ale Uniunii Europene sau din afara Uniunii Europene, deci toate aceste proiecte, toate aceste ganduri bune, toate aceste solutii pe care le avem si le putem face impreuna, nu valoreaza nimic daca noi, toti cei care am participat la aceast sommet, nu asezam pacea ca prioritate a evolutiilor. Nimic nu poate fi dezvoltat, nici proiecte economice, nici buna intelegere, nici securitate, daca grija noastra primordiala nu este sa asiguram pacea, fie ca vorbim de zona Golfului, de Orientul Mijlociu, de regiunea Marii Negre sau de Balcanii de Vest. Toate statele aflate in jurul mesei, 44 de state, sunt toate dependente de aceste zone de instabilitate, iar in lipsa unei abordari temeinice si determinate politic pentru a se obtine pace si securitate, proiectele raman doar niste povesti. Deci asta a fost interventia noastra. Maine in avion o sa va prezint tot documentul Sommet-ului. Va multumesc mult." Departamentul de Comunicare Publica |
|
|
10:15 O pasarela acrosata de un tir s-a prabusit la Timisul de Sus
Traficul a fost intrerupt, vineri dimineata, pe DN1, in localitatea brasoveana Timisul de Sus, din cauza unui sofer de TIR care, din neatentie, a acrosat o pasarela care a cazut pe carosabil, neinregistrandu-se victime,...
|
||||||||||||||||||||||||
| Vezi tot clasamentul | ||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
• Hotul neprins e negustor cinstit! (Analize)
• Inmormantarea lui Tolstoi (Analize)
• Zaibarul oltenesc are ambitii de marca (Social)
• Telenovelele, refugiu pentru monstrii sacri (Cultura)
• Gravidele si copiii nu mai primesc vitamine gratuite (Actualitate)
• Taxa auto trage in jos leasingul (Economie)
• Intra in scena noul BMW Seria 1 (Auto)
| Auto |
|
|||
|
|
||||